Grădina Publică este cea mai veche oază de verdeaţă a municipiului Bârlad, situată pe Bulevardul Republicii, cu o suprafaţă de aproximativ 17 ha. Înfiinţată în 1834, Grădina Publică din Bârlad este un parc de o frumusețe deosebită, recunoscut drept unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din zona Moldovei, frecventat în trecut de către numeroşi îndrăgostiți, elevi, muzicieni, scriitori şi scriitori.
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”113″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_imagebrowser” ajax_pagination=”0″ template=”default” order_by=”filename” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]
Legenda spune că venind de la Constantinopol, Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei, a cunoscut la Bârlad o frumoasă doamnă, pe nume Marghiolița, soția boierului Iordachi Iamandi. De dragul ei, domnul Sturdza a dat poruncă proprietarilor din Tutova să trimită pui de copaci din esența cea mai bună, pentru a întemeia o grădină drept omagiu. Peste ani, în jur s-a format o adevărată pădure care se întinde, astăzi, pe câteva hectare, cu alei, bănci, felinare şi flori.
În trecut, Gărdina Publică îi atrăgea pe scriitori precum un magnet. Ibrăileanu, Vlahuță, Victor Ion Popa, Tutoveanu sunt doar câteva dintre numele importante care au păşit pe aleile parcului din Bârlad. Licean fiind, Vlahuță s-a refugiat în grădină o zi întreagă pentru a scrie poemul “Dormi în pace. După ce acesta a terminat liceul, a venit rândul unui alt tânăr să se îndrăgostească de grădină: Garabet Ibrăileanu. Ca și Vlahuță, Ibrăileanu îşi petrecea timpul liber pe alei, la umbra arbuștilor. Tot grădina a fost cea care i-a inspirat pe Emil Gârleanu, George Tutoveanu și Dimitrie Nanu, atunci când au întemeia revista “Făt-Frumos”. “
De Grădina Publică se leagă și primul zbor aviatic București – Bârlad. În 1912, generalul aviator Gheorghe Negrescu, unul dintre cei mai mari piloți ai României, a făcut un zbor la Bârlad., aterizând în spatele Grădinii Publice. De asemenea, puțină lume ştie că prin 1917 generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Mărășești, care își avea Cartierul general al armatei la Bârlad, făcea, seara, plimbări lungi prin grădina publică. Grădina a reprezentat un refugiu temporar și pentru marele George Enescu. Aici, acesta susținea spectacole pentru răniți. De altfel, bârlădenii i-au ridicat o statuie exact în centrul grădinii.
Dintr-o asemenea istorie și pleiadă de personalități care și-au legat sufletul de Grădina Publică nu puteau lipsi nici membrii Academiei Bârlădene. Parte din activitatea membrilor, nume mari ale literaturii române, precum Victor Ion Popa, Mihail Lungeanu, Vasile Voiculescu, Tudor Pamfile, Alexandru Vlahuță s-a desfășurat sub bolțile copacilor, mai ales pe timp de noapte, la aşa-zisele “ședințe de sub felinar”. “
Astăzi, în incinta Grădinii Publice există un Teatru de vară, cu o capacitate de peste 150 de locuri, o bază sportivă modernă, cu nocturnă, pentru jucătorii de tenis de câmp, un parc de joacă pentru copii, mese pentru pasionaţii jocurilor de şah, table, etc. Iubitorii de artă pot descoperi aici lucrări de o deosebită valoare: statuia lui George Enescu, bustul scriitorului Al. Vlahuţă, Grupul statuar Ion Creangă. O atracţie deosebită este şi foişorul amenajat, unde pe timpul verii sunt susţinute spectacole de muzică de fanfare şi nu numai.