Cele mai frumoase trasee de mocăniţă din România

Mocăniţa este un trenuleţ de poveste, cu o locomotivă cu aburi, care poartă călătorii prin cele mai inaccesibile zone de munte. Liniile ferate pe care circulă astăzi mocăniţele au fost construite iniţial pentru transportul lemnului. Cei care s-au plimbat o dată cu mocăniţa au rămas fermecaţi de aceasta şi de traseele de vis pe care le parcurge. Iată cele mai frumoase trasee de mocăniţă din România.

Traseul Vişeu de Sus – Coman (Maramureş)

Mocaniţa din Maramureş este cea mai cunoscută din Romania. Aceasta este singura mocaniţă din Europa care mai este şi astăzi folosită în scopul iniţial – transportul lemnului. A fost inagurată în 1932 şi traversează 56 de kilometri pe Valea Vaserului, prin Parcul Natural “Munţii Maramureşului”, între Vişeu de Sus şi Izvorul Comanului, situat la doi kilometri de graniţa cu Ucraina. Mocăniţa parcurge un drum dificil, care urcă de la 600 de metri altitudine, până la 1100 de metri (Coman). O singură plimbare cu mocăniţa te va cuceri definitiv, iar iarna plimbarea va fi una de vis!

Traseul Anina – Oraviţa (Banat)

Semerigul bănăţean, aşa cum i se mai spune mocăniţei din această zonă, traversează cea mai spectaculoasă cale ferată din Banatul montan, unică în sud-vestul Europei. Numele i-a fost dat datorită asemănării cu Semerigul, celebrul traseu montan austriac. Mocăniţa din Banat face legatura între Anina şi Oraviţa şi parcurge un traseu superb de 33 de kilometri, cu 14 tunele săpate manual în stâncă şi 10 viaducte. Calea ferată dintre Anina şi Oraviţa a fost inaugurată în 1863, fiind prima linie de cale ferată montană de pe teritoriul ţării noastre, deşi la acea vreme Banatul făcea parte din imperiul austro – ungar.

Traseul Abrud – Câmpeni (Transilvania)

Linia de cale ferată din Apuseni a fost inaugurată în 1912 şi a funcţionat până în 1998, atât pentru transportul călătorilor, cât şi pentru transportul lemnului din munţii Apuseni. Mocăniţa din Arieş urca pe Valea Arieşului până în Ţara Moţilor, pe un traseu de 94 de kilometri. La acea vreme avea 21 de staţii şi o viteză uimitoare, de 40 km/h. Din 2004, mocăniţa circulă doar în scop turistic, între Abrud şi Câmpeni, pe un traseu de 11 kilometri şi a fost declarată monument istoric.

Traseul Moldoviţa – Rasca (Bucovina)

Mocăniţa bucovineană sau “huţulca” a fost inaugurată  în 1888, pentru transportul buştenilor. Denumirea de huţulcă i se trage de la faptul că străbate o regiune locuită de huţuli, o minoritate etnică înrudită cu ucrainenii, care trăieşte în câteva zone din Bucovina şi Maramureş. În 1909, linia ferată a fost modificată şi prelungită până la 73 de kilometri. În 2005, mocăniţa a intrat în circuitul turistic, însă din cauză că nu este atât de cunoscută, funcţionează mai mult ocazional (în week-enduri şi de sărbători).

Traseul Lechinţa – Band (Transilvania)

Mocăniţa cu aburi „Sovata” a fost construită în Polonia, în anul 1949. Cele trei vagoane ale mocăniţei au fost renovate în 2003, iar astăzi traseul urmează două segmente: Sovata – Câmpul Cetăţii, un traseu de 14 km (în care circulă sub numele de „mocăniţa de Sovata”) şi Riciu – Teaca, dintre Band şi Lechinţa, un traseu de 35 km, pe care-l parcurge „mocăniţa de Teaca”.

O plimbare cu mocăniţa pe oricare dintre aceste trasee este o experienţă unică şi fermecătoare. Vei fi imediat cucerit de farmecul mocăniţei şi te vei simţi ca şi cum ai face o călătorie în timp. Să nu mai vorbim de peisajele care îţi vor tăia răsuflarea!