Pășește în lumea misterioasă a zeilor, vizitând sanctuarul românesc al lui Zamolxis. Japonezii au peștera care a adăpostit-o pe zeița șintoistă a soarelui, Amaterasu, numită Amano-Iwato (Peștera Soarelui). În România, în schimb, pasionații de mitologie pot vizita, prin intermediul unor excursii de o zi către Clisura Dunării peștera Veterani, despre care se spune că a servit drept sanctuar zeității supreme a panteonului geto-dacic, Zamolxis.
De ce să mergi până acolo? Pentru că poveștile care plutesc în jurul locului sunt extrem de captivante, transformând călătoria în una de neuitat!
Zamolxis – zeitatea din scrierile istoricului Herodot
Numit uneori și Gebeleizis, Zamolxis apare în scrierile lui Herodot drept un zeu important de pe meleagurile noastre. Unii oameni de știință consideră că de numele acestei zeități este legată convertirea strămoșilor neamului român, geto-dacii, la creștinism.
Și în privința etimologiei numelui Zamolxis există mai multe sugestii. Etnologi precum Nicolae Densușianu au susținut că numele ar însemna Zeul Moș, în timp ce istorici ai religiei au venit cu alte ipoteze. După Mircea Eliade, de exemplu, numele zeului provine de la termenul frigian zalmos, care înseamnă lup. Tot Zamolxis a fost interpretat ca semnificând Zeul-Urs sau Zeul-Soare. Deoarece nu există documente scrise în limba getică, semnificația zeității rămâne cuprinsă de mister, la fel ca și peștera Veterani, considerată sanctuarul românesc al lui Zamolxis.
Un lucru este cert. În interiorul peșterii a existat un altar în care geto-dacii obișnuiau să aducă ofrande, locul fiind marcat, aparent, de o rază de soare care pătrunde printr-o fisură din peretele de piatră.
Sanctuarul românesc al lui Zamolxis: comori ascunse
În jurul peșterii Veterani, sanctuarul românesc al lui Zamolxis, plutesc nenumărate legende. Câteva dintre ele transformă acest loc într-o zonă atractivă pentru căutătorii de comori și aventură.
Se spune că anume aici s-ar putea afla comori ale mai multor nume celebre din istorie, precum Maria Teraza, împărăteasa Imperiului Austro-Ungar, comorile ţarului Obrenovici – prințul Serbiei, sau ale neamului Basarab.
Din aurul de aici ar fi avut starețul Nicodim, el însuși descendent al neamului Basarab, bani pentru construcția mănăstirii Tismana. Tot în peștera Veterani ar fi ascunși sacii plini cu aur ai țarului Obrenovici, cărați de 80 de cai, sau vestitul tezaur de argint al împărătesei Maria Tereza.
Nimeni nu știe cu exactitate unde se află bogățiile enumerate. În schimb, aceleași legende, sugerează principalul indiciu care duce spre ele: o piatră pe care este încrustat un șarpe.
La Peștera Veterani se ajunge doar pe apă
Numită în cinstea unui aghiotant din armata austriacă, cel care s-a ocupat de refortificarea ei la sfârşitul secolului al XVII-lea, la peștera Veterani se poate ajunge doar pe apă. Având un acces mai dificil, nu e de mirare că locul a servit, în trecut, pentru ascunderea comorilor, sau ca adăpost al haiducilor, în timpul celor două conflagrații mondiale. Pentru a te putea afla în proximitatea sa, poți alege excursii de o zi către Clisura Dunării, cu o durată de aproximativ 3 ore.
Cei care se gândesc să se aventureze în interior, ar fi bine să aleagă intervalul cuprins între luna mai – octombrie și să fie bine pregătiți. E nevoie de un echipament adecvat şi asistența unui ghid speolog.
În interiorul peșterii Veterani s-au descoperit ofrande aduse lui Zamolxis, bucăți de ceramică veche precum și fosile ale unor specii ca hiena de peșteră sau a ursului Ursus spelaeus.
