Izvorând din Munţii Cindrelului, un pârău de munte se preface, în drumul său la vale, într-un râu repede, care, pe cea mai mare pare din cursul său, poartă numele de râul Sebeş. În partea sa de sus, această „apă viforoasă”, cum o numea Mihail Sadoveanu, poartă un nume vechi şi fascinant: Frumoasa.
Numele de Frumoasa dat de către oameni acestei ape repezi nu poate însemna decât faptul că aceasta străbate în calea ei privelişti minunate. Valea Frumoasei, numită astfel de către Sadoveanu, care se referă la râul Sebeş, este şi azi acelaşi ţinut plin de vrajă. Cu toate că vremurile s-au schimbat şi maşinile au înlocuit de mult căruţele, caii şi asinii, iar de-a lungul râului, amenajările hidroenergetice ne amintesc de tehnologiilor moderne, sensibilitatea oamenilor, mult mai puţin schimbată, vibrează încă la frumuseţea peisajelor acestei sălbatice văi carpatine, care i-a inspirat lui Mihail Sadoveanu descrieri de o neasemuită forţă poetică : „
În cea mai mare parte a cursului ei […], râpile împădurite ale muntelui se urcă oblu spre cer. […] Volbura apei tună între codri. Au trebuit sute de mii de ani puhoiului să spargă stânca şi s-o lucreze cu bătaia-i nedomolită…”
Râul izvorăşte de sub culmea Cindrel-Frumoasa şi îşi poartă numele de poveste, Frumoasa, pe primii 22 km, până la confluenţa cu Sălanele, un mic afluent de pe stânga sa, unde s-a construit un baraj, în spatele căruia s-a adunat un lac de acumulare: Oaşa. În aval, de la Oaşa până la vărsarea în Mureş, râul poartă numele de Sebeş.
Cândva drum al păstorilor ce-şi urcau turmele spre înălţimi, Valea Frumoasei este astăzi un punct de atracţie pentru turişti, mai ales că pe aici trece şi una dintre şoselele cele mai spectaculoase, chiar cea mai frumoasă din România, spun unii, celebra Transalpina, care merge peste coama barajului de la Oaşa, acolo unde Valea Frumoasei devine Valea Sebeşului, la graniţa dintre judeţele Alba şi Sibiu.
Mai jos de Oaşa, râul trece în judeţul Alba, prin câteva aşezări ce merită să fie văzute măcar o dată în viaţă : Şugag, Căpâlna (unde se găsesc ruinele cetăţii dacice Căpâlna, aflată pe lista patrimoniului mondial UNESCO), Petreşti, Lancrăm (locul naşterii lui Lucian Blaga, unde amintirea lui este păstrată vie printr-o serie de monumente: Casa Memorială Lucian Blaga, mormântul poetului, statuia acestuia) şi oraşul Sebeş, în apropierea căruia se găseşte spectaculoasa rezervaţie Râpa Roşie.
Măreţele tablouri descrise de Sadoveanu, „păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite; […] piscuri cu pete de omăt. Munţi, râpi, codri, goluri …”, încă se mai înşiră de-a lungul râului năvalnic, îmbinându-se cu priveliştile vechilor aşezări, pentru a alcătui, în ciuda multelor decenii scurse şi a schimbărilor petrecute, un drum la fel de îmbietor ca şi în 1938, când marele scriitor a publicat „Valea Frumoasei”.
