Castelul Pelişor a fost construit între anii 1899-1902, la iniţiativa Regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, de către arhitectul ceh Karel Liman. Castelul a fost inaugurat un an mai târziu, la 24 mai 1903, devenind reședința de vară a principilor moștenitori ai României. Aici au crescut şi copiii cuplului regal: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) şi Nicolae. Faţă de Peleş, cu 160 de încăperi, Pelişor are doar 99. Acum 24 de ani, acesta şi-a deschis porţile porţile pentru publicul larg, devenind singurul muzeu în stilul Art Nouveau din România. „Casa de vis“ îmbină elementele germane cu cele româneşti şi poartă amprenta inconfundabilă a reginei Maria.
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”116″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_imagebrowser” ajax_pagination=”0″ template=”default” order_by=”filename” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]
Castelul este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleş: reşedinţa de vară a Casei Regale, adică Peleşul, Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecţilor, Casa Grădinii. Regina Maria şi-a impregnat stilul asupra Pelişorului. Ca şi Palatul Cotroceni, Pelişorul va cunoaşte mai multe etape ale decoraţiei interioare, concepută de Maria în diverse perioade, 1902 – 1903 şi 1925 – 1928. Stilul ales de ea pentru această „casă de vis” este „,Arta 1900”. Principesa moştenitoare Maria (viitoarea regină) a comandat arhitectului Liman şi decoratorului vienez, Berhard Ludwig, interioare luminoase, primitoare, cu elemente bizantine, motive celtice, dar şi româneşti.
Arhitectul şef al castelului a respectat cerinţele pentru arhitectura exterioară, cu elemente germane, însă a adaugat şi elemente româneşti, ce dau construcţiei o notă veselă: cele două turnuri acoperite cu olane de gresie colorată, asemenea turlelor de biserici din Bucovina, ocniţe specifice Văii Prahovei, divizarea spaţiului prin folosirea elementelor brâncoveneşti, amplificarea functionalităţii prin compartimentarea spaţiului în plan orizontal.
Principalele săli ale Pelişorului sunt:
Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu lemn de stejar. Remarcabil este luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900.
Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Dintre piesele de mobilier în stilul neorenașterii germane, se detașează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfățișează castelele Peleș, Pelișor și Foișor.
Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spațiu placat cu marmură de Ruschița, accesibil printr-o arcadă aurită, cu coloane, ce poartă o inscripție emblematică. Vitraliile decorate cu antrelacuri filtrează o lumină fascinantă.
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte și Meserii de la Sinaia (școală înființată de rege), sculptate în lemn de tei şi aurite, după planurile și desenele reginei.
Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncovenești și un cămin specific interioarelor românești, cuprinde piese de mobilier concepute de către regină. Scaunele și masa pentru corespondență sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul și crucea gamată.
Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decorație. Pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât fiind emblema Scoției, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice și bizantine este pus în valoare și de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.
Castelul Pelișor deține o valoroasă colecție de artă decorativă aparținând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artiști ca E. Galle, frații Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mențiune specială merită manuscrisul – pergament pictat realizat de Maria și dăruit lui Ferdinand în 1906. La Castelul Pelișor se află și alte lucrări ale Reginei Maria, spre exemplu câteva acuarele reprezentând crini.
După anul 1948, castelul Pelişor este preluat de către statul român, devenind Casa de creaţie a scriitorilor, compozitorilor şi artiştilor plastici din România.. În cele peste două decenii, peste un milion de vizitatori au admirat colecţiile prezentate în sălile micului castel – pictură românească, litografie şi sculptură europeană, mobilier, precum şi piese din sticlă.
