Grădina Botanică Alexandru Borza din Cluj se întinde pe o suprafaţă de 14 hectare, în care sunt cultivate aproximativ 10.000 de categorii specifice grupate în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic, complexul de sere şi sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere.
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”130″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_imagebrowser” ajax_pagination=”0″ template=”default” order_by=”filename” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]
Sectorul Ornamental oferă vizitatorilor o paletă largă de specii şi varietăţi horticole decorative, a căror formă şi culoare se schimbă după sezon. Rosariumul conţine aproximativ 250 de soiuri de trandafiri şi colecţii de lalele, narcise, zambile, dalii, cane, gladiole şi crini.
Sectorul Fitogeografic cuprinde mai multe obiective, grupând plante din diferite regiuni geografice. Orientul este reprezentat de Grădina Japoneză aranjată în stilul tradiţional “gyo-no-niwa”. Este reprezentată, de asemenea, Flora din diferite regiuni geografice ale ţării: câmpia şi podişul transilvan, vegetaţia Munţilor Carpaţi şi litoralul Mării Negre. O altă atracţie este Grădina Romană, cunoscută şi sub numele de grădina lui Pliniu, în care se află statuia zeiţei Ceres, încadrată de două sicrie descoperite în vechiul oraş roman Napoca.
Sectorul Sistematic grupează plantele în funcţie de familia din care fac parte, iar Sectorul Economic grupează plantele după modul lor de utilizare: plante alimentare, tehnice, furajere, melifere şi tinctoriale. Complexul de sere este format din şase compartimente: sera acvariu, palmariul, sera cu plante mediteraneene şi australiene, sera cu plante suculente, sera cu bromeliaceae şi sera cu orhidee şi ferigi.
La parter se află Muzeul Botanic, o colecţie de aproximativ 7.000 de exponate, grupate sub forma unor colecţii cu importanţă ştiinţifică sau economică şi în ordine evolutivă, de la plantele cu organizare simplă (alge, muşchi, licheni, ciuperci), la cele cu organizare complexă (gimnosperme şi angiosperme).
La etajul funcţionează Herbarul Grădinii Botanice, cel mai mare din România, cu 750.000 de coli de plante presate, coli numite holotipuri care certifică pentru prima dată identitatea unei anumite specii sau herbarele unor personalităţi ale botanicii precum: Baumgarten, Porcius, Borza. Herbarul a reprezentat baza elaborării monumentalei lucrări în 13 volume – Flora României, în care sunt descrise toate speciile de plante care cresc în ţară.
Grădina Botanică are legături cu aproximativ 450 de grădini botanice de pe toate continentele, dar şi cu institute de cercetare sau biblioteci, prin schimburile de seminţe sau material vegetal, de coli de herbar sau publicaţii ştiinţifice. De asemenea, Grădina Botanică publică anual două materiale: revista Contribuţii Botanice şi Catalogul de seminţe.
Anual, circa 150.000 de turişti vizitează Grădina Botanică, aceasta fiind un adevărat simbol al Clujului.
