Formațiunile glaciare create în perioada cuaternară și compoziția sa geologică fac din Masivul Retezat un peisaj distinctiv și sălbatic. Cele mai multe vârfuri ale sale, care depășesc 2000 m, nenumăratele cercuri și lacuri glaciare, formează împreună o geografie inconfundabilă, îmbunătățită de diferite niveluri de vegetație.
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”107″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_imagebrowser” ajax_pagination=”0″ template=”default” order_by=”filename” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]
Parcul Național Retezat
Peste 2 000 de metri de cuburi glaciare mari și morene mărturisesc fosta existență a unor mase mari de gheață. Lacul Bucura este cel mai mare din cele 82 de lacuri glaciare carpatice, iar aici sunt cele trei cele mai adânci lacuri glaciare ale României (peste 20 de metri) – Zănoaga, Tăul Negru și Galeșul. Zona dintre Lacurile Gemenele – Tăul Negru – Valea Dobrun a fost declarată rezervație științifică, iar accesul public este interzis.
În Retezat, se găsesc 90 de tipuri de plante specifice numai Carpaților, precum și o populație remarcabil de densă de zâmbru (pin roșu). Vegetația sub-alpină este dominată de arbori. Fauna este, de asemenea, extrem de diversă, cuprinzând cerbi, capre negre, mistreți, marmote sălbatice, urși, căprioare și altele. Viperele cu coarne venerabile preferă zonele de vale, în timp ce peștii de apă rece, cum ar fi păstrăvul, înoată liber în lacurile și râurile locale.
Parcul Național Piatra Craiului
La treizeci și cinci de kilometri de Brașov, în zona Carpaților Meridionali, Muntele Piatra Craiului prezintă o creastă spectaculoasă, de 25 km lungime, a cărei vârfuri depășesc 2000 m și care reprezintă un adevărat paradis pentru alpiniști. Excursioniștii pot alege din numeroasele trasee de dificultate variabilă, de la cele care presupun o plimbare scurtă și ușoară la munte până la trasee prea provocatoare pentru a fi încercate în afara sezonului de vară.
Multe locuri din zonă sunt presărate cu cabane de ajutor care oferă adesea un refugiu apreciat de cei care se aventurează pe munte în cazul în care experimentează condiții meteorologice nefavorabile. Opțiunile mai puțin exigente includ plimbări prin pădurile care îmbrățișează poalele muntelui, unde nu vedeți vreo urmă de urs sau de cerb.
Au fost identificate circa 1170 specii de plante în limitele parcului, unele destul de rare pentru a apărea pe lista internațională a Uniunii pentru Conservarea Naturii. Cel mai spectaculos este rozul specific al plantelor din Piatra Craiului, care a devenit simbolul muntelui și nu poate fi găsit în altă parte a lumii.
Parcul Național Călimani
Munții Călimani sunt munți vulcanici. Craterul din zonă este cel mai mare din România cu diametrul de 10 km. Până la 2.000 m, pe Pietrosu, Peștera Retitis și Izvorul Călimani veți găsi o vegetație bogată. Printre zonele protejate pentru importanța lor geografică se află rezervația geologică a celor doisprezece apostoli și rezervația Iezerul Călimanului – un loc cu un lac natural înconjurat de ienuperi, pini de munte și trandafiri de zăpadă.
Un alt punct de atracție pentru vizitatori este cascada Tihu de 8 metri pe pârâul Pârâul Umed. În Călimani, vă puteți bucura de activități plăcute precum ciclismul, călăria, alpinismul, vizitarea fermelor turistice, schi de fond și sporturile de iarnă pe două pârtii de schi.
Cheile Bicazului – Parcul Național Hășmaș
Cheile Bicazului – Parcul National Hășmaș include cel mai mare lac natural din România, Lacul Roșu considerat, de asemenea, o rezervație naturală. Diverse caracteristici geologice, geomorfice și climatice, precum și diferența mare de altitudine (de la 575 m în Bicaz până la 1792 m la vârful Hășmașului Mare) au promovat flora bogată în această zonă. Viața parcului este, de asemenea, diversă și include numeroase specii pe cale de dispariție. Cazarea este disponibilă în cabane, zone de camping speciale și în multe case de oaspeți aflate la baza parcului.
