Aeroportul Internațional Henri Coandă este cel mai mare aeroport din România, dar şi cel mai modern și tranzitat. Numai în anul 2010, de pe Otopeni au zburat aproape cinci milioane de pasageri.
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”39″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_imagebrowser” ajax_pagination=”0″ template=”default” order_by=”filename” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]Istoria Aeroportului Otopeni începe în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 1940 și 1944, pe terenul actual al aeroportului a funcționat o bază militară pentru Germania lui Hitler. Infrastructura existentă, o pistă de 1.200 de metri și clădirile anexe, a fost utilizată de către aviația militară română între 1944 și 1965.
Până în 1965, Aeroportul Băneasa (astăzi Aurel Vlaicu) era singurul care opera zboruri comerciale. Creșterea traficului aerian a impus construirea unui alt aeroport, astfel încât a s-au început lucrările de transformare a bazei aeriene militare în aeroport.
S-a modernizat pista existentă, astfel încât să permită aterizarea aeronavelor de mare capacitate. Pista modernizată avea o lungime de 3.500 de metri, fiind mai lungă chiar decât cea a Aeroportului Orly din Paris. Programul de modernizări a fost inclus și construirea unui nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe. Mai mult, în 1969, cu ocazia vizitei preşedintelul SUA, Richard Nixon, a fost inaugurat un foaier pentru celebrități. Astfel, pe 2 august a avut loc inaugurarea Salonului Oficial al Aeroportului.
În următorul an a fost construită aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de 1, 2 milioane de călători pe an, iar în 986 s-a inaugurat a doua pistă, cu o lungime de 3.500 de metri, fiind de asemenea implementat şi un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare era la acea vrmee de 35 de aeronave pe oră.
În anul 1991 aeroportul intră într-un vast program de investiții: „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni‟, iar în 1993, devine membru al ACI (Airport Council International). Terminalul „Plecări Internaționale‟, cu o capacitate de 1.200 de pasageri pe oră la orele de vârf, este inaugurat în 1997. Pentru ca accesul pasagerilor să se facă direct la aeronavă, sala de îmbarcare este prevăzută cu cinci avio-punţi.
În anul 2000 s-a dat în folosinţă terminalui „Sosiri Internaționale‟, după ce vechea aerogară a acesta a trecut printr-o serie de lucrări de reamenajare și reorganizare. În 2001 s-a inaugurat şi parcarea publică aferentă terminalului Sosiri, cu trei niveluri şi o capacitate de 900 de locuri. În 2003 a fost dat în folosinţă şi Terminalul Curse Interne, cu o capacitate de 200 de pasageri pe oră la orele de vârf, pentru fiecare dintre cele două fluxuri (Plecări și Sosiri).
În septembrie 2004, la împlinirea a 35 de ani de activitate aeronautică civilă, aeroportul a primit numele ilustrului pionier al aviației românești și mondiale, Henri Coandă. În cadrul Programului strategic de dezvoltare a fost elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri, alcătuit din patru module, fiecare având o capacitate de cinci milioane de pasageri pe an. Lucrările ar trebui să se finalizaze în 2022.
Aeroportul Otopeni are o istorie interesantă, de la bază militară a lui Hitler, apoi bază pentru aviaţia militară română, acesta devine, în urma unor repetate lucrări de modernizare şi extindere, cel mai mare şi cel mai tranzitat aeroport din România.
