Micul Trianon de la Floreşti este astăzi o ruină care mai aminteşte încă de strălucirea şi frumuseţea palatului de odinioară, inspirat din arhitectura palatului Micul Trianon de la Versailles. Palatul nu a fost niciodată locuit, având parcă o soartă parcă blestemată. A fost lăsat să se degradeze, iar în prezent întregul loc din jurul castelului este infestat cu bacilul Koch şi pereţii suferă din cauza unei ciuperci litofage, un fel de cancer al pietrei.
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”120″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_imagebrowser” ajax_pagination=”0″ template=”default” order_by=”filename” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]
Botezat Micul Trianon din Floreşti, cea mai cunoscută denumire, dar şi Palatul Cantacuzino sau Palatul Domniţei, acesta este al doilea palat din Prahova construit de către boierul Gheorghe Grigore Cantacuzino. „Nababul“, aşa cum era supranumit, a ridicat în 1911, la Buşteni, Castelul Cantacuzino, iar în acelaşi an a început la Floreşti, pe un domeniu imens, ridicarea Micului Trianon. Palatul era un dar pentru nepoata sa Alice, fata celui de-al treilea fiu, Mihail G. Cantacuzino.
Arhitectul Micului Trianon a fost Ion Berindey, cel care a proiectat şi Palatul Cantacuzino din Bucureşti, în prezent Muzeul Naţional George Enescu. Acesta a folosit ultimele tehnologii ale epocii respective, rezultatul final fiind o adevărată bijuterie în stil eclectic, cu elemente rococo şi neoclasice. Palatul este realizat din cărămidă, însă la exterior pereţii sunt finisaţi cu un material considerat la acea vreme ca fiind la fel de preţios ca marmura, calcarul alb de Albeşti. Acesta îi conferă un aer elegant, unic şi inconfundabil chiar şi cu trecerea timpului. Pentru construcţie a fost folosit şi betonul armat, şina de cale ferată şi granitul
Zidurile exterioare au peste un metru grosime, iar fundaţia palatului şi întregul demisol sunt realizate din piatră brută. Palatul este contruit pe trei nivele, demisol, parter şi etaj. La parter existau 15 camere şi marea sală de onoare, cu o suprafaţă de 70 mp. Palatul este amplasat pe un domeniu de 150 de hectare, iar pentru crearea unei ambianţe armonioase şi elegante, boierul Cantacuzino a plantat arbuşti de esenţă rară în jurul palatului.
Gădina, amenajată de către peisagistul francez Emile Pinard după modelul parcurilor franţuzeşti, cobora în mai multe terase de la bazinul astăzi secat, înspre lunca Prahovei. Din bazin, apa se scurgea în trepte într-un canal cu apă, care traversa tot parcul, până la vărsarea în Prahova. Peste acest canal cu apă, se trecea peste mai multe podeţe, dintre care unul, cel mai mare, se păstrează foarte bine şi astăzi. În parc erau înălţate mai multe statui din piatră, ale căror fragmente se mai văd şi astăzi. În incinta parcului, la o mică distanţă de palat, se află o altă construcţie impunătoare, un imens castel de apă înalt de 30 metri care seamănă cu Turnul Chindiei de la Târgovişte.
Cantacuzino nu a apucat însă să se bucure de grandoarea Micului Trianon de la Floreşti, acesta murind de penumonie în anul1913. Mihail Cantacuzino, moştenitorul palatului, l-a abandonat, acesta intrând apoi într-un proces de degradare. Cutremurul din 1940 a afectat serios construcţia, apoi nemţii au luat tabla de aramă de pe acoperiş şi sobele de teracotă, iar ruşii au furat tot ce a rămas de valoare. La rândul lor, sătenii din Floreşti au demontat şi demolat tot ce putea fi refolosit ca material de construcţie.
În 1948, naţionalizarea a deposedat familia de întreaga proprietate, preluată de stat. Pe cele aproape 150 de hectare a fost înfiinţată o unitate de dresaj canin, iar în anexele clădirii a fost înfiinţat un sanatoriu TBC care funcţionează şi în prezent. Cutremurul din 1977 a amplificat dezastrul, provocând dărâmarea coşurilor şi a zidurilor interioare.
După Revoluţie, palatul a fost retrocedat urmaşilor Nababului. Astăzi, din frumosul Trianon au mai rămas doar zidurile. Palatul suferă din cauza unei ciuperci litofage, un fel de cancer al pietrei, iar locul este infestat cu bacilul Koch, din cauza sanatoriului aflat în imediata apropiere În 2015, Fundaţia Contacuzino Floreşti împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România au lansat un concurs de idei pentru restaurarea, punerea în valoare şi refuncţionalizarea Micului Trianon, aflat pe lista monumentelor istorice.
