Rezervația Biosferei Delta Dunării este cea de-a treia rezervație a biosferei din lume, în ceea ce privește biodiversitatea, după Marele Barrier Reef din Australia și Insulele Galapagos din Ecuador. Aceasta include mai mult de 7.000 de specii cunoscute de plante și animale și, conform oamenilor de știință, și numeroase specii încă necunoscute.
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”112″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_imagebrowser” ajax_pagination=”0″ template=”default” order_by=”filename” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]
Singura deltă din lume cu statut de rezervație a biosferei
Delta Dunării este singura deltă din lume cu statut de rezervație a biosferei. Suprafața sa este de 2,5% din suprafața României și este cea de-a treia cea mai mare din Europa, după Volga și Kuban și a 22-a cea mai mare din lume. Aceasta adăpostește cea mai mare zonă compactă de paturi de stuf de pe planetă și susține 30 de tipuri de ecosisteme.
Delta Dunării: a comoară a patrimoniului Unesco
Datorită tuturor acestor factori, Delta Dunării este o comoară unică a patrimoniului natural al planetei. Minunile sale naturale permit statutul triplu al deltei. Din 1990, parte a rețelei internaționale de rezervații ale biosferei și recunoscută de UNESCO, aceasta a fost declarată prin Convenția RAMSAR din 1991 o regiune cu zone umede de importanță internațională pentru habitatele sale pentru păsări de apă.
În afară de cei 3510 km2 ai Deltei, celelalte caracteristici remarcabile ale Rezervației Biosferei Delta Dunării includ complexul de lacuri Razim – Sinoe (1145 km2), plaja de la Marea Neagră (1030 km2), malul Dunării localizat între Cotul Pisicii și Isaccea (13 km2) și lunca fluvială Dunărea aflat între Isaccea și Tulcea (102 km2). Delta este excepțională nu numai pentru biodiversitatea sa ci și pentru marea populație de specii diverse de plante și animale care trăiesc în zonă.
Un mozaic variat al habitatelor din Delta Dunării
Mozaicul habitatelor este cel mai variat din România, numărul de specii de plante fiind estimat recent la 2.994 de exemplare, iar numărul speciilor de animale la 4.262. Aproximativ 70% din vegetația Deltei este dominată de diverse tipuri de stuf și pietre, dintre care unele formează insule plutitoare. Unele tipuri de plante sunt carnivore, alimentate de microorganisme. Frecvente pe malul râului sunt pădurile de salcie care susțin mai multe specii de salcie, în timp ce salcia gri se găsește pe malurile inferioare și chiar pe insulele plutitoare.
Pădurile din Letea și Caraorman susțin ecosisteme foarte specializate, situate în zonele mai joase și mai umede dintre dunele de nisip. Aici se dezvoltă specii de stejar, cenușă, arbuști și plante alpine. În zonele în care solul este sărat, o caracteristică specifică regiunii, unele specii de plante, adaptate perfect mediului înconjurător, nu au rădăcini și pur și simplu plutesc.
Condițiile create de această mare varietate de habitate de pământ și apă îngrijește de asemenea viața bogată a animalelor întrucât rezervația acoperă în prezent 4262 de specii. Cel mai mare grup este cel de organisme nevertebrate care include un număr de 3713 specii de moluște, păianjeni, insecte și alte organisme microscopice.
O importantă zonă pentru piscicultură în Romania
Rezervația Biosferei Delta Dunării este cea mai importantă zonă pentru piscicultură din România, iar aici trăiesc 135 de specii de pești. Cele mai multe sunt soiuri de apă dulce, dar peștii de mare din Marea Neagră intră și în deltă în timpul sezonului de împerechere. Printre aceștia se numără și sturionul, găsit numai in emisfera nordică și aproape exclusiv în Marea Neagra. Pescuitul de sturioni a fost interzis timp de 10 ani.
